A fost odata ca niciodata un caine nici prea mare, nici prea mic, nici prea rau, nici prea fricos care fugea adeseori dupa masini. Pana aici nimic neobisnuit, multi caini din zilele noastre fug ocazional dupa masini.
Cainele din povestea noastra insa fugea cu mai mult entuziasm decat orice alt caine, fugea dupa cate o masina ca si cum toata viata sa ar fi depins de acest lucru.
Intr-o zi insa dorinta cainelui s-a implinit. O masina care mergea mai incet sau poate si cainele era intr-o forma fizica mai deosebita, cert este ca dorinta i s-a implinit si a reusit sa o prinda.
Masina si-a vazut de drum iar cainele si-a vazut vazut de dorinta, pastrandu-si coltii in bucata de unde apucase. O vreme a ramas atarnat de dorinta sa. Pot doar sa banuiesc ca nu este prea usor sa (iti) recunosti atunci cand ti-ai vazut visul cu ochii ca ceva este in neregula cu ceea ce se intampla. Ca uneori e foarte greu sa desfaci coltii si sa lasi sa se duca ceea ce ai prins cu multa truda…
Mai pot presupune ca si-a adus aminte de proverbul (foarte popular printre caini): “ai grija ce iti doresti ca s-ar putea sa se implineasca”
16-CIRESAR
registro:
Nu sunt tot ce vezi
Nu vezi tot ce sunt!
