Sadâc Fatma
Inscripţie pe un sărut
Trandafir geană de rouăÎnflorit sub lună nouă
Dulce boarea ta să vină
La un vad de lună plină
Cu fiorul primei şoapte
Să mă vindece de noapte
Şi să-mi dea durerea dulce
Pe mireasmă să mă culce
Şi la vad de lună seacă
Gândul roşu să mă treacă.
Iulia Haşdeu
Nu-ndrăznesc
De m-ai asculta vreodată aş voi ca să-ţi vorbesc tu m-asculţi...cu toate-acestea
n-am putere să-ndrăznesc.
Eşti prea bună, eşti prea dulce
însă fără voia mea
ca şi-o pasăre pe cracă
tremur înaintea ta.
Am a-ţi spune multe lucruri nu pot însă... mă-nfior
Am a-ţi spune multe lucruri nu pot însă... mă-nfior
căci pe buze-ţi văd un zîmbet
rece, batjocoritor.
Gura ta e ca o roză...
tu în rîs mă vei lua...
nu-ndrăznesc să ridic ochii
nu-ndrăznesc-naintea ta.
Mersul tău e de regină ochiu-ţi e impunător
Mersul tău e de regină ochiu-ţi e impunător
pentru ce te-admir într-una
înţelegi tu prea uşor.
De mi-ai fi tu suverană
şi eu rege de ţi-aş fi
pentru tine aş muri.
Poate-s prost! e cu putinţă însă ştiu că te iubesc
Poate-s prost! e cu putinţă însă ştiu că te iubesc
inima-mi e simţitoare
însă nu pot să vorbesc
O ! amoru-mi pentru tine
să ţi-l spun de-aş îndrăzni
n-ai mai rîde ... şi pe-un altul
niciodată n-ai iubi!
Veronica Micle
Nu esti tu acela care mi-ai dat inimei mahnire;
Veronica Micle
Nu esti tu ...
Lui XNu esti tu acela care mi-ai dat inimei mahnire;
Nu te maguli cu gandul ca te-am plans sau te-am iubit,
Ai fost numai intruparea unei clipe ce`n nestire
Misca sufletul si-l leaga de un dor nemarginit.
Si daca a fost durere si daca mai sufar inca,
Si daca a fost durere si daca mai sufar inca,
Nu esti tu a lor pricina, nu esti tu cel vinovat,
E de vina al meu suflet, e simtirea mea adanca
Caci a mea este iubirea tu esti clipa ce-a zburat.
Elena Farago
Scrisoare
...Şi tot aşa pe înserate cum e acum – ţi-aduci aminte?
Stam amândoi, acum e anul... noi amândoi!
ce dulce-mi sună
În gând când le aud... ce dragă îmbrăţişare de cuvinte!
E-atâta cântec într-o vorbă când ştie gândul să şi-o spună...
Noi amândoi... închide ochii când vei ajunge-aici şi-ascultă
Noi amândoi... închide ochii când vei ajunge-aici şi-ascultă
Noi amândoi – acum e anul.
– Ce dulce lacrimă şi multă
Închide gândului cărarea când vreau anume să-mi socot
Ce-s eu în aste două vorbe în care singur tu eşti tot...
Elena Văcărescu
Dragoste eternă
Eu te-am iubit întotdeauna.Din liniştitul început
Şi până-n ceasul de acuma,
mai sumbru şi mai învrăjbit,
Ca un refren ce te subjugă,
şi-l tot repeţi deşi-i ştiut,
Iubirea ta mângâietoare în sufletu-mi a dăinuit.
Te voi iubi întotdeuna.
Te voi iubi întotdeuna.
Din ceasu-acesta care-mi scapă
Şi până-n viitor când timpul, nepăsător, victorios,
Îşi va goli clepsidra toată, la cea din urmă-a mea etapă,
În inimă îmi va rămâne amorul nostru luminos.
Iar mai departe, sub ţărână, în care trupu-o să coboare
Iar mai departe, sub ţărână, în care trupu-o să coboare
Spre a putea dormi mai bine, vreau să te port cu mine-n gând,
Iar cei ce-mi vor călca cenuşa cu inima nepăsătoare,
De-or fi pe nume să te cheme, sub paşi mă vor simţi vibrând.
Mia Frollo
Mia Frollo
Vechi scrisori
O, vechi scrisori, eu v-am găsit atâta de uitate,
Cu plicul mic, cu scrisul mic şi vorbe-ndurerate,
Eraţi iubirea de demult a celuia pe care-acum
Cu-atâta dor, cu-atâta chin l-aştept mereu pe-acelaşi drum.
Eu v-am privit, şi chipul lui mi-a apărut întunecat,
Eu v-am trăit, şi visul meu era aşa de-ndurerat.
O, vechi scrisori, mi-aţi apărut ca o ciudată prevestire:
A fost atât de mult iubit şi-aşa de şubred în iubire.
Eu, în trecut, la voi, mereu, lăsa-voi gândul să mă poarte
Melancolia mea de-acum şi gândurile voastre moarte,
Cu negre flori voi presăra întreagă aşteptarea...
Ce rău făcut-aţi, vechi scrisori: aţi răzbunat uitarea!
